(loc geometric)
Silabisesc distanţe faţă de oameni,
Plante,
Animale,
Lucruri,
Visele mele,
Neputinţele mele.
Uneori le pronunţ pe litere-
gândind că dimensiunea cuvintelor,
rostite rar şi apăsat,
mi-ar putea destăinui locul în lume.
Alteori urlu la lună
în nopţi dureros de feerice-
pe mână un inel
cât toate zilele bune,
cât toate zilele rele...
Sunt un animal şi-n urma mea pulsează răni-
clipe, minute, ore în care n-am reuşit
să-mi stăpânesc neliniştea –
vitală celui hăituit.
Nu-mi ştiu distanţa exactă faţă de întâmplare,
dintre cine sunt
şi cine ar trebui să fiu.
Ei spun că Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi;
mi-e teamă de-o distanţă neînţeleasă
din ignoranţă
sau prea lin susur
a ceea ce înseamnă viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu